Bruxismul este termenul folosit pentru activitatea repetitivă a musculaturii maxilarului care poate include scrâșnirea sau încleștarea dinților și, uneori, menținerea mandibulei într-o poziție tensionată.
Poate apărea atât în timpul somnului, cât și atunci când ești treaz. De aceea, vorbim despre bruxism în somn și bruxism în stare de veghe, două manifestări care nu au neapărat aceleași mecanisme.
Bruxismul nu înseamnă automat că există o boală și nici orice persoană care scrâșnește dinții are nevoie de tratament. Problema devine relevantă atunci când activitatea este asociată cu uzura sau fracturarea dinților, deteriorarea restaurărilor, durere musculară, sensibilitate dentară, cefalee sau alte consecințe.
În acest ghid explicăm cum recunoști bruxismul, care sunt factorii asociați, cum se stabilește diagnosticul și ce rol au gutiera, schimbarea anumitor obiceiuri și celelalte opțiuni de tratament.
Ce este bruxismul?
În limbajul obișnuit, bruxismul este cunoscut drept scrâșnitul dinților. În realitate, termenul este mai larg.
Bruxismul poate include:
- scrâșnirea dinților;
- încleștarea dinților;
- menținerea repetată sau prelungită a dinților în contact;
- încordarea musculaturii maxilarului;
- anumite mișcări sau poziții forțate ale mandibulei.
Aceste activități pot apărea fără ca persoana să fie conștientă de ele.
În forme ușoare sau ocazionale, bruxismul poate să nu producă probleme. Atunci când forțele sunt mari sau activitatea este frecventă, pot apărea consecințe dentare și musculare.
Bruxism nocturn sau bruxism în somn?
Termenul utilizat în prezent este mai degrabă bruxism în somn.
Acesta reprezintă o activitate a musculaturii masticatorii care apare în timpul somnului și poate fi ritmică sau neritmică.
Persoana nu este de obicei conștientă de episoade.
Uneori primul indiciu este oferit de partenerul de somn, care aude scrâșnitul dinților. În alte cazuri, problema este observată la cabinet prin uzura sau deteriorarea dinților.
Ce este bruxismul în stare de veghe?
Bruxismul în stare de veghe apare atunci când persoana este trează.
Este caracterizat mai ales prin:
- încleștarea repetată a dinților;
- menținerea dinților în contact pentru perioade lungi;
- încordarea mandibulei;
- tensionarea musculaturii masticatorii.
Mulți oameni nu își dau seama că fac acest lucru în timp ce lucrează la calculator, conduc, se concentrează sau trec prin perioade de stres.
Creșterea conștientizării acestui comportament poate fi o parte importantă a tratamentului.
Care sunt simptomele bruxismului?
Bruxismul nu produce aceleași simptome la toate persoanele.
Semnele și simptomele pot include:
- scrâșnit audibil în timpul somnului;
- încleștarea frecventă a dinților;
- senzație de maxilar tensionat sau obosit;
- durere la nivelul mușchilor masticatori;
- durere sau presiune în zona tâmplelor;
- dureri de cap, în special dimineața;
- sensibilitate dentară;
- suprafețe dentare tocite;
- fisuri sau fracturi dentare;
- ciobirea dinților;
- deteriorarea obturațiilor sau a altor restaurări;
- durere sau disconfort în zona maxilarului.
Unele persoane au bruxism fără să prezinte durere.
Poți avea bruxism fără să scrâșnești dinții?
Da.
Scrâșnitul este doar una dintre manifestări.
O persoană poate încleșta puternic dinții sau poate ține musculatura mandibulei contractată fără să producă zgomotul caracteristic scrâșnitului.
Acest lucru este întâlnit mai ales în bruxismul din stare de veghe.
Cum îți dai seama dacă scrâșnești dinții în somn?
Deoarece persoana doarme în timpul episoadelor, bruxismul în somn poate trece neobservat mult timp.
Indicii posibile sunt:
- partenerul aude scrâșnitul în timpul nopții;
- te trezești cu musculatura maxilarului obosită sau tensionată;
- ai dureri de cap dimineața;
- dinții prezintă uzură sau fracturi;
- restaurările dentare se deteriorează repetat;
- medicul observă semne compatibile cu suprasolicitarea dentară.
Aceste semne nu sunt însă suficiente, fiecare separat, pentru a demonstra că există bruxism activ.
Dinții tociți înseamnă automat bruxism?
Nu.
Uzura dentară poate avea mai multe cauze.
Pe lângă bruxism, suprafețele dentare pot fi afectate de:
- eroziunea provocată de acizi alimentari;
- reflux gastroesofagian;
- anumite obiceiuri;
- abraziune;
- particularități ale masticației;
- combinații între mai mulți factori.
În plus, uzura observată astăzi poate reprezenta efectul unei activități din trecut și nu demonstrează neapărat că pacientul scrâșnește intens în prezent.
De aceea, diagnosticul nu trebuie stabilit doar uitându-ne la dinți.
De ce apare bruxismul?
Bruxismul este considerat un comportament multifactorial. Nu există o singură cauză universală.
Factorii implicați diferă între bruxismul din somn și cel din stare de veghe.
Stresul provoacă bruxism?
Stresul, anxietatea și tensiunea emoțională sunt asociate cu bruxismul, mai ales cu încleștarea din timpul zilei.
Totuși, formularea „bruxismul este cauzat de stres” este prea simplă.
Nu orice persoană stresată dezvoltă bruxism și nu orice persoană cu bruxism are stres excesiv.
La unii pacienți, identificarea și gestionarea stresului poate reduce frecvența încleștării sau disconfortul muscular.
Mușcătura greșită provoacă bruxism?
Nu există dovezi suficiente pentru a considera ocluzia dentară sau o „mușcătură greșită” cauza principală a bruxismului.
În trecut, contactele dentare și poziția dinților erau considerate mult mai importante în apariția bruxismului.
Înțelegerea actuală este că mecanismele implicate sunt predominant reglate de sistemul nervos și de alți factori biologici și psihosociali.
Din acest motiv, șlefuirea sau modificarea permanentă a dinților doar cu scopul de a opri bruxismul nu reprezintă o abordare de rutină.
Ocluzia poate fi importantă în planificarea restaurărilor și în modul în care forțele sunt distribuite, dar aceasta este o problemă diferită de cauza comportamentului de bruxism.
Cafeaua, alcoolul și fumatul au legătură cu bruxismul?
Consumul de cafeină, alcoolul și fumatul au fost asociate cu o probabilitate mai mare de bruxism în anumite studii.
Reducerea consumului, mai ales seara, poate fi utilă în special atunci când există și probleme de somn.
Nu înseamnă însă că eliminarea cafelei va opri automat bruxismul la orice pacient.
Medicamentele pot provoca scrâșnitul dinților?
Anumite medicamente pot fi asociate cu apariția sau agravarea bruxismului la unele persoane.
Printre acestea se numără anumite medicamente utilizate pentru:
- depresie și alte afecțiuni psihiatrice;
- ADHD;
- anumite afecțiuni neurologice.
Nu opri și nu modifica singur tratamentul prescris.
Dacă simptomele au apărut după începerea sau schimbarea unei medicații, discută cu medicul care a prescris tratamentul și informează și medicul dentist.
Există legătură între bruxism și apneea de somn?
Bruxismul în somn poate apărea la unele persoane care au și apnee obstructivă în somn sau alte tulburări ale somnului.
Existența unei asocieri nu înseamnă că bruxismul cauzează apneea sau invers în toate cazurile.
Este important însă să nu tratăm exclusiv dinții atunci când există și semne sugestive pentru o problemă respiratorie în timpul somnului.
Discută cu medicul dacă există:
- sforăit puternic;
- pauze de respirație observate de partener;
- treziri cu senzație de sufocare;
- somn neodihnitor;
- somnolență importantă în timpul zilei;
- cefalee frecventă dimineața.
În astfel de cazuri poate fi necesară și o evaluare în medicina somnului.
Cum se diagnostichează bruxismul?
În cabinetul stomatologic, evaluarea poate include:
- discuția despre simptome și obiceiuri;
- examinarea uzurii dentare;
- căutarea fisurilor și fracturilor;
- evaluarea restaurărilor;
- palparea musculaturii masticatorii;
- evaluarea articulației temporo-mandibulare;
- observarea eventualelor limitări ale mișcării mandibulei;
- evaluarea altor cauze posibile ale durerii.
Este importantă diferențierea dintre semnele istorice de uzură și activitatea actuală.
Este necesar un studiu de somn?
Nu pentru fiecare persoană cu suspiciune de bruxism.
În multe cazuri, istoricul și examinarea clinică oferă suficiente informații pentru managementul stomatologic.
În cazuri selectate, mai ales atunci când diagnosticul este neclar sau există suspiciune de apnee ori altă tulburare de somn, medicul poate recomanda o evaluare specializată.
Polisomnografia și înregistrarea activității musculare pot oferi informații mai precise despre bruxismul în somn, dar nu reprezintă investigații obligatorii pentru orice pacient.
Bruxismul trebuie tratat întotdeauna?
Nu.
Formele ușoare, fără durere și fără deteriorarea dinților sau restaurărilor, pot necesita doar monitorizare.
Tratamentul devine mai important atunci când există:
- uzură dentară progresivă;
- fracturi repetate;
- deteriorarea restaurărilor;
- durere musculară;
- cefalee asociată;
- sensibilitate dentară;
- impact asupra funcției sau calității vieții.
Cum se tratează bruxismul?
Nu există un singur tratament care să fie potrivit pentru toate formele de bruxism.
Abordarea depinde de tipul comportamentului, consecințele produse și factorii asociați.
1. Conștientizarea și schimbarea comportamentului
Această strategie este importantă mai ales pentru bruxismul în stare de veghe.
În repaus, dinții nu trebuie să rămână permanent încleștați.
Poți utiliza notificări sau repere pe parcursul zilei pentru a verifica dacă:
- maxilarul este relaxat;
- dinții nu sunt strânși inutil;
- musculatura feței nu este tensionată.
Scopul este creșterea conștientizării, nu încercarea de a controla voluntar activitatea din timpul somnului.
2. Gestionarea stresului și somnului
Dacă stresul este un factor important, pot fi utile tehnici precum:
- relaxarea;
- activitatea fizică;
- un program regulat de somn;
- reducerea stimulentelor seara;
- consilierea psihologică atunci când este indicată.
Aceste măsuri nu reprezintă un „tratament universal” al bruxismului, dar pot fi utile în cazurile în care factorii psihosociali joacă un rol important.
3. Gutiera dentară
Pentru pacienții care scrâșnesc sau încleștează dinții, medicul poate recomanda o gutieră ocluzală realizată pentru purtare în timpul somnului.
Principalul rol al gutierei este de a:
- separa și proteja suprafețele dentare;
- reduce riscul unor forme de uzură și deteriorare;
- proteja anumite restaurări;
- modifica distribuția forțelor asupra sistemului masticator.
Gutiera nu trebuie prezentată ca o metodă care „vindecă” sau oprește garantat bruxismul.
Un pacient poate continua să aibă activitate musculară și în timp ce poartă gutiera, dar dinții sunt mai bine protejați de contactul direct.
Pentru mai multe informații vezi ghidul dedicat gutierei dentare.
Gutieră personalizată sau gutieră cumpărată din comerț?
Dispozitivele disponibile fără evaluare medicală diferă mult ca material, adaptare și stabilitate.
O gutieră realizată pentru pacient permite medicului să controleze:
- adaptarea pe dinți;
- stabilitatea dispozitivului;
- contactele dintre arcade;
- confortul;
- efectul asupra restaurărilor și lucrărilor existente.
O gutieră nepotrivită poate fi incomodă și nu oferă neapărat protecția necesară.
Gutiera oprește scrâșnitul?
Nu neapărat.
Acesta este unul dintre cele mai frecvente mituri despre tratamentul bruxismului.
Gutiera poate proteja dinții și poate ajuta anumite simptome, dar nu elimină în mod predictibil activitatea musculară care produce bruxismul.
De aceea, dacă un pacient continuă să scrâșnească purtând gutiera, nu înseamnă automat că dispozitivul „nu funcționează”.
Fizioterapia poate ajuta?
Atunci când există durere sau tensiune la nivelul musculaturii maxilarului, feței sau gâtului, fizioterapia poate fi utilă ca parte a managementului.
Pot fi utilizate tehnici și exerciții pentru:
- relaxarea musculaturii;
- îmbunătățirea mobilității;
- reducerea durerii;
- corectarea anumitor obiceiuri de tensionare.
Programul trebuie adaptat diagnosticului și nu toate durerile de maxilar sunt provocate de bruxism.
Se tratează bruxismul cu aparat dentar?
Aparatul dentar nu trebuie recomandat doar pentru a „vindeca” bruxismul.
Tratamentul ortodontic poate fi necesar pentru probleme reale de poziție dentară sau ocluzie, dar existența bruxismului nu reprezintă singură o indicație pentru tratament ortodontic.
De asemenea, modificarea ireversibilă a dinților doar pentru a schimba contactele ocluzale nu reprezintă tratamentul standard al bruxismului.
Botoxul tratează bruxismul?
Toxina botulinică poate reduce temporar forța anumitor mușchi masticatori și este utilizată în unele cazuri selectate.
Totuși, nu reprezintă tratamentul standard de primă intenție pentru orice persoană cu bruxism.
Efectul este temporar, iar procedura trebuie evaluată în contextul întregului caz, ținând cont de beneficiile și riscurile posibile.
Nu trebuie utilizată doar pentru că pacientul a observat că scrâșnește dinții, fără o evaluare prealabilă.
Există medicamente pentru bruxism?
Nu există o pastilă standard recomandată tuturor pacienților pentru a opri bruxismul.
Medicamente precum relaxante musculare, sedative sau tratamente pentru anxietate nu trebuie începute ca automedicație pentru scrâșnitul dinților.
Dacă bruxismul pare asociat unui medicament deja prescris sau unei afecțiuni medicale, managementul trebuie discutat cu medicul responsabil de acel tratament.
Bruxismul poate provoca sensibilitate dentară?
Poate contribui.
Forțele repetate pot produce uzură, fisuri sau deteriorarea unor restaurări, iar acestea pot favoriza apariția sensibilității.
Totuși, sensibilitatea la rece sau cald are multe alte cauze, inclusiv carii, retracții gingivale, eroziune și probleme pulpare.
Poți citi și ghidul despre sensibilitatea dentară și cauzele ei.
Bruxismul poate provoca durere de maxilar?
Activitatea musculară repetată poate contribui la oboseala și durerea musculaturii masticatorii.
Dar nu orice durere de maxilar este produsă de bruxism.
Pot exista probleme ale articulației temporo-mandibulare, afecțiuni dentare, traumatisme, dureri musculare sau alte cauze.
Dacă durerea persistă, vezi și ghidul despre durerea de maxilar.
Bruxismul poate sparge dinții?
Forțele mari și repetate pot crește riscul de:
- ciobire;
- fisuri;
- fracturi;
- deteriorarea obturațiilor;
- fracturarea unor restaurări protetice.
Riscul depinde și de starea inițială a dintelui. Un dinte cu obturații mari, fisuri sau structură redusă poate fi mai vulnerabil decât un dinte intact.
Bruxismul poate afecta implanturile și coroanele?
Forțele generate de încleștare și scrâșnire pot solicita și restaurările dentare.
La pacienții cu implanturi, coroane, punți sau restaurări extinse, medicul poate lua în calcul această activitate atunci când planifică tratamentul și protecția lucrărilor.
Asta nu înseamnă că orice pacient cu bruxism nu poate beneficia de implanturi sau coroane.
Dinții uzați de bruxism trebuie reconstruiți?
Nu întotdeauna.
Înainte de o reconstrucție extinsă trebuie evaluate:
- gradul de uzură;
- dacă procesul este activ;
- simptomele;
- funcția;
- aspectul estetic;
- spațiul disponibil pentru restaurare;
- riscul de fractură.
Uneori este suficientă monitorizarea și protecția. În cazurile severe poate fi necesară restaurarea dinților afectați.
Ce poți face acasă dacă ai tendința să încleștezi dinții?
Pentru bruxismul din stare de veghe pot fi utile câteva măsuri simple:
- observă periodic dacă ai dinții încleștați;
- relaxează mandibula atunci când nu mesteci sau înghiți;
- folosește alarme sau remindere pentru a verifica poziția maxilarului;
- evită mestecarea excesivă a gumei dacă aceasta accentuează oboseala musculară;
- redu consumul excesiv de cafeină, alcool și tutun;
- menține un program de somn regulat;
- gestionează factorii de stres atunci când aceștia sunt importanți.
Dacă există durere sau deteriorarea dinților, aceste măsuri nu înlocuiesc evaluarea stomatologică.
Bruxismul la copii este normal?
Scrâșnitul dinților poate apărea și la copii și nu înseamnă automat existența unei probleme grave.
În multe situații este temporar.
Este indicată evaluarea atunci când există:
- uzură dentară importantă;
- durere;
- fracturi;
- tensiune musculară;
- probleme de somn;
- sforăit important;
- pauze de respirație;
- alte simptome care îngrijorează părinții.
Tratamentul copiilor nu trebuie copiat automat din protocoalele utilizate la adulți.
Când trebuie să mergi la dentist?
Programează o evaluare dacă observi:
- dinți care se tocesc vizibil;
- fracturi sau ciobiri repetate;
- restaurări care se rup frecvent;
- durere de maxilar;
- tensiune musculară persistentă;
- dureri de cap asociate cu încleștarea;
- sensibilitate dentară nouă;
- scrâșnit puternic observat de partener;
- dificultate la deschiderea gurii.
Dacă există și sforăit puternic, pauze de respirație sau somnolență importantă în timpul zilei, poate fi necesară și evaluarea medicală pentru o tulburare de somn.
Întrebări frecvente despre bruxism
Bruxismul înseamnă doar scrâșnitul dinților?
Nu. Bruxismul poate include scrâșnire, încleștare și alte activități ale musculaturii mandibulei, cu sau fără contact dentar permanent.
Bruxismul este o boală?
Nu trebuie considerat automat o boală. În consensul modern este descris ca un comportament sau o activitate a musculaturii masticatorii care poate deveni factor de risc pentru anumite consecințe clinice.
Stresul este principala cauză?
Stresul poate fi un factor important, în special pentru bruxismul în stare de veghe, dar mecanismele sunt multifactoriale și nu pot fi explicate exclusiv prin stres.
Mușcătura greșită provoacă bruxism?
Nu există dovezi care să justifice considerarea ocluziei dentare drept cauza universală a bruxismului. Din acest motiv, modificarea ireversibilă a dinților doar pentru oprirea bruxismului nu este recomandată de rutină.
Gutiera vindecă bruxismul?
Nu. Principalul rol al gutierei este protejarea dinților și a restaurărilor și, în anumite cazuri, ameliorarea simptomelor. Activitatea musculară poate continua.
Trebuie să port gutiera toată viața?
Nu există o regulă universală. Necesitatea și durata utilizării trebuie reevaluate în funcție de activitatea bruxismului, uzura dispozitivului, simptome și starea dinților.
Botoxul oprește definitiv scrâșnitul?
Nu. Efectul toxinei botulinice este temporar și nu reprezintă o vindecare definitivă a bruxismului.
Bruxismul poate provoca migrene?
Bruxismul poate fi asociat cu anumite dureri de cap și cu tensiune în zona tâmplelor, dar migrena este o afecțiune neurologică distinctă. Nu trebuie presupus că orice migrenă este cauzată de scrâșnitul dinților.
Bruxismul poate dispărea singur?
Activitatea poate varia în timp. La unele persoane este episodică sau se reduce, iar la altele persistă. Necesitatea tratamentului depinde mai ales de consecințele produse.
Poți avea bruxism și fără dinți uzați?
Da. Lipsa unei uzuri dentare importante nu exclude automat activitatea musculară de bruxism.
Este nevoie de radiografie pentru diagnosticul bruxismului?
Radiografia nu diagnostichează direct bruxismul. Poate fi utilizată atunci când medicul trebuie să investigheze alte probleme dentare sau articulare asociate simptomelor.
Ce trebuie să reții
Bruxismul nu înseamnă doar scrâșnitul dinților și nu este automat o boală care trebuie tratată.
Există bruxism în somn și bruxism în stare de veghe, iar factorii implicați pot fi diferiți.
Stresul, anumite medicamente, cafeina, alcoolul, fumatul și unele probleme ale somnului pot fi asociate cu bruxismul, dar nu există o singură cauză valabilă pentru toată lumea.
Gutiera poate fi foarte utilă pentru protejarea dinților, însă nu trebuie prezentată ca o metodă care oprește garantat activitatea musculară.
De asemenea, ocluzia dentară nu trebuie considerată automat cauza bruxismului, iar șlefuirea dinților sau tratamentul ortodontic nu sunt indicate doar cu scopul de a opri scrâșnitul.
Dacă ai dinți uzați, fracturi repetate, durere la nivelul maxilarului sau suspectezi că încleștezi ori scrâșnești dinții, poți programa o consultație stomatologică pentru evaluare.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea și recomandările individuale ale medicului stomatolog sau, atunci când este necesar, ale medicului specialist în medicina somnului.
