Detartrajul este o procedură prin care sunt îndepărtate depozitele de tartru care nu mai pot fi eliminate prin periajul obișnuit. Dar cum îți dai seama că a venit momentul pentru o igienizare profesională?
De multe ori, tartrul se acumulează treptat și nu provoacă durere. Primele semne pot fi mai discrete: gingii care sângerează, depuneri tari la baza dinților, respirație neplăcută sau senzația că anumite suprafețe dentare au devenit aspre.
În continuare explicăm care sunt cele mai frecvente semne că ai nevoie de detartraj și de ce nu este recomandat să aștepți apariția durerii pentru a merge la control.
Ce este tartrul și de ce nu dispare prin periaj?
Pe suprafața dinților se formează permanent placă bacteriană, un biofilm moale care poate fi îndepărtat printr-o igienă orală corectă.
Dacă placa rămâne suficient timp pe suprafața dintelui, mineralele din salivă contribuie la mineralizarea acesteia și apare tartrul dentar.
Odată mineralizat, tartrul aderă ferm la suprafața dintelui și nu mai poate fi eliminat complet cu periuța, ața dentară sau alte metode de igienizare folosite acasă.
Acesta este motivul pentru care depozitele deja formate trebuie îndepărtate profesional.
1. Gingii care sângerează la periaj sau la folosirea aței dentare
Sângerarea gingiilor este unul dintre cele mai frecvente semne de inflamație gingivală.
Uneori pacientul consideră că sângerarea apare deoarece s-a periat prea puternic. Periajul agresiv poate într-adevăr traumatiza gingia, însă sângerarea repetată poate indica și acumularea plăcii bacteriene și inflamația țesutului gingival.
Dacă observi sânge pe periuță sau pe ața dentară în mod repetat, mai ales în aceleași zone, este indicată evaluarea gingiilor.
2. Vezi depuneri tari la baza dinților
Tartrul supragingival poate fi observat sub forma unor depuneri dure, frecvent gălbui sau maronii, aflate în apropierea marginii gingivale.
Una dintre zonele în care se acumulează frecvent este partea interioară a incisivilor inferiori.
Dacă o depunere nu dispare prin periaj și pare aderentă la suprafața dintelui, poate fi vorba despre tartru.
Nu încerca să o desprinzi acasă cu obiecte metalice sau instrumente pentru detartraj. Poți traumatiza gingia sau suprafața dintelui fără să îndepărtezi complet depozitele.
3. Dinții se simt aspri chiar și după periaj
După un periaj eficient, suprafețele accesibile ale dinților tind să se simtă netede.
Dacă atunci când treci limba peste dinți observi zone dure sau aspre, mai ales în apropierea gingiei, pot exista depozite de tartru sau colorații aderente.
Aspectul exact poate fi stabilit în cabinet, deoarece nu orice pată sau suprafață neregulată reprezintă tartru.
4. Respirația neplăcută revine repede
Respirația urât mirositoare poate avea numeroase cauze, însă acumularea biofilmului bacterian și inflamația gingivală sunt printre factorii care merită verificați.
Suprafața rugoasă a tartrului favorizează retenția plăcii, iar zonele greu accesibile dintre dinți sau de la marginea gingiei pot rămâne insuficient curățate.
Dacă respirația neplăcută persistă în ciuda periajului, curățării interdentare și curățării limbii, este indicat să fie investigată cauza.
5. Gingiile sunt roșii, umflate sau sensibile
Gingia sănătoasă nu ar trebui să fie permanent umflată sau să sângereze frecvent.
Acumularea plăcii bacteriene în apropierea marginii gingivale poate declanșa gingivită, iar prezența tartrului face acele suprafețe mai dificil de menținut curate.
Semnele pot include:
- gingii roșii;
- umflare;
- sângerare;
- sensibilitate;
- respirație neplăcută.
Dacă există și retracții gingivale, mobilitate dentară sau alte semne de afectare parodontală, poate fi necesară o evaluare mai complexă decât o simplă igienizare.
6. Ai pete de cafea, ceai sau tutun care nu dispar la periaj
Nu toate petele dentare sunt tartru. Cafeaua, ceaiul, tutunul și alte substanțe pot produce colorații externe ale suprafeței dentare.
Acestea pot deveni mai evidente atunci când există și depozite de placă sau tartru.
În timpul unei igienizări profesionale, proceduri precum AirFlow și periajul profesional pot fi utilizate pentru îndepărtarea anumitor pete și a biofilmului, în timp ce tartrul este eliminat prin instrumente specifice de detartraj.
7. Ai aparat dentar, implanturi sau lucrări protetice
Aparatele ortodontice, implanturile, coroanele și punțile pot crea zone care necesită o atenție suplimentară la igienizare.
Asta nu înseamnă că fiecare pacient cu aparat sau implant trebuie să urmeze exact același calendar de detartraj. Frecvența controalelor și igienizărilor trebuie adaptată în funcție de:
- cantitatea de placă și tartru;
- starea gingiilor;
- igiena realizată acasă;
- tipul lucrărilor existente;
- istoricul parodontal;
- alți factori individuali de risc.
Trebuie să aștepți să apară durerea?
Nu. Tartrul și inflamația gingivală pot exista fără durere.
De fapt, durerea nu este un indicator bun pentru momentul în care trebuie făcută o igienizare. Gingivita poate evolua cu sângerare și inflamație fără să provoace o durere importantă.
Mai utile sunt semnele precum depunerile vizibile, sângerarea gingivală, inflamația și evaluarea realizată în timpul controalelor stomatologice.
Ce se poate întâmpla dacă amâni îndepărtarea tartrului?
Tartrul oferă o suprafață rugoasă pe care biofilmul bacterian se poate acumula mai ușor. Dacă placa rămâne în apropierea gingiei, inflamația poate continua.
Într-o primă etapă poate apărea gingivita.
La pacienții susceptibili, dacă boala evoluează către parodontită, pot fi afectate structurile care susțin dintele. Într-o asemenea situație, simpla îndepărtare a tartrului supragingival poate să nu fie suficientă și este necesar un plan parodontal individualizat.
Cum se îndepărtează tartrul?
În cabinet, depozitele sunt îndepărtate cu instrumente profesionale.
O ședință de igienizare dentară profesională poate include, în funcție de situația pacientului:
- detartraj ultrasonic;
- instrumentare manuală atunci când este necesară;
- AirFlow pentru biofilm și anumite colorații;
- periaj și finisare profesională;
- alte proceduri indicate individual.
Scopul este îndepărtarea controlată a depozitelor și evaluarea sănătății gingiilor, nu doar obținerea unor dinți care par mai albi.
Detartrajul doare?
Pentru mulți pacienți procedura produce doar un disconfort redus.
Sensibilitatea poate fi mai mare dacă există:
- gingii inflamate;
- cantități mari de tartru;
- retracții gingivale;
- suprafețe radiculare expuse;
- hipersensibilitate dentară.
Dacă există sensibilitate importantă, medicul poate adapta procedura și măsurile de control al disconfortului.
La cât timp trebuie făcut detartrajul?
Nu există un interval identic pentru toți pacienții.
Frecvența optimă depinde de cât de repede se formează tartrul, de sănătatea gingiilor, istoricul de boală parodontală, prezența implanturilor sau a aparatului ortodontic, fumat și calitatea igienei realizate acasă.
Unii pacienți au nevoie de controale și igienizări mai frecvente, în timp ce pentru alții poate fi potrivit un interval mai lung.
Medicul poate stabili frecvența după examinarea cavității orale, nu doar pe baza unei reguli calendaristice.
Detartrajul și igienizarea profesională sunt același lucru?
Nu exact.
Detartrajul se referă în principal la îndepărtarea depozitelor mineralizate de pe suprafețele dentare.
Igienizarea profesională este un concept mai larg și poate include detartrajul, îndepărtarea biofilmului și petelor, AirFlow, periaj profesional și alte proceduri adaptate pacientului.
Din acest motiv, atunci când te programezi pentru igienizare, medicul poate stabili exact ce proceduri sunt necesare în cazul tău.
Când este timpul pentru detartraj?
Nu trebuie să aștepți apariția durerii. Sângerarea gingiilor, depunerile dure vizibile, suprafețele aspre și inflamația gingivală sunt motive bune pentru un control.
Dacă nu observi aceste semne, controalele periodice rămân utile deoarece tartrul poate exista și în zone pe care nu le poți vedea singur.
Dacă ai depuneri vizibile sau nu știi dacă este suficientă igiena realizată acasă, poți solicita o consultație stomatologică sau o evaluare pentru igienizare profesională.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea individuală realizată de medicul stomatolog.
